Incep cu cele mai vechi poze......
Asta e cea mai veche...de cand eram un bebe.Hmm, acum inteleg de ce imi place mie rozul...
De la stanga la dreapta:papusa Mimi,tata, eu in brate la el, mama, Alin(fratemiu) cu catzelusa in brate
Oare ce vazusem de am ramas cu gura cascata?
Dupa cum se vede asta era de ziua mea, la 3 ani..Oare de ce tin eu minte ca papusha mea Lili era imbracata cu rochitza asta?!Oare a imprumutat-o de la mine?Sau eu de la ea??
Eram supi...imi placea rochitza de pe mine...dar...mamicutza o facuse pentru alta fetita ...nu-i corect :(( .....totusi...ca si consolare, ne-am dus la nenea fotograf sa ne faca o poza asa frumos aranjate...
Hmm,ce gasisem eu asa bun de papat si bagam in guritza sperand ca nimeni nu ma vede?Off...si ei tocmai atunci se gasisera sa faca poza.
Hehe,ce mai ranjeam eu aici satisfacuta.Facusem rost de 2 prietene.....Daaaa,nu va mirati, pentru mine asta e motiv de sarbatoare...ca pe vremea aia...eu aveam prieteni(robi,sori) nu prietene ...
La mare.....greu a mai fost sa ma convinga sa fac si eu parte din poza..norocul lor ca aveau rechinii aia....si..evident...m-am camuflat cu palarie si ochelari ...Sssssst!Nu m-ati vazut in poz asta!
"Unde's rechinii?? :(( :(( .Unde's articolele mele de camuflat??Nu vreau in poza :(( "
Nu-i de mirare ca eram asa bosumflata.
Urasc poza...urasc ziua aia...era bal mascat...si mamicutza mea nu a avut alta idee decat sa ma faca capsuna...ce penibil m-am simtit....eu vroiam sa fiu Xena :((
Ne-am pozat si dupa ce-am scapat cat de cat de costume...
De la stanga la dreapta: Andreea, eu, Luiza cu mamicutza ei, Victor....Victor Vastag...da...sac!sac!Am fost colega de clasa cu el timp de 8 ani :D
Ziua lu' Ysa, varutza mea...ea e blondina(imbracata ca un baietoi:P)de langa mine, eu...evident cea in roz :P
wHeeeeffff!Ce munca grea....inca din generala m-au corupt sa ma implic in toate proiectele lor.
Eu(daca nu e evident) sunt cea cu bluza neagra
La botez la Ysa...eu again in roz :)
Ce zambet frumos, nu?
Deja....incepeam sa uit cum se zambeste...pe masura ce crestem gasim tot mai putine motive sa zambim :( si o facem mai mult fortat...
La Herculane, in vacanta cu bunicii si cu Ysa
Aici deja nu mai stiam sa zambesc...aveam vreo 14 ani...incepea perioada grea...
Bolnavioara...trista....si totusi...i-am lasat sa ma pozeze...
La tzara cu pisicul...
Acum vreo 2 luni....la 20 de ani...
Uitandu-ma la poze nu pot sa nu imi amintesc de vremurile de atunci...sa imi fie dor de...mine...de cum obisnuiam sa fiu...de vremurile in care nu imi pasa de moda,make-up,diete, iubire, bani...
.....De copilaria pe care un stim sa o pretuim.Cand suntem mici vrem sa fim mari.Cand ajungem adulti am vrea sa fim iar copii, dar e prea tarziu.....
Si totusi...nu stiu cum..dar eu sunt o norocoasa...acum la 20 de ani mi s-a oferit sansa sa fiu iar "copil"...sa recuperez ce-am pierdut in atatia ani... sa fiu departe de lumea corupta a adultilor....sa imi redescopar inocenta.....
Ma intreb, oare cat de mult m-am schimbat in toti acesti ani?A mai ramas oare vreun strop din ceea ce eram candva?